"Vrajitorul din Menlo Park"

"Viata "vrajitorului" Thomas Alva Edison ne demonstreaza ca drumul din cea mai neagra saracie catre glorie si avere este accesibil oricui.Eroul nostru s-a nascut la 11 februarie 1847,in oraselul Milan din statul Ohio,SUA,din parintii Samuel,mic meserias si Nancy,o casnica foarte inteleapta si blanda.Era firav si avea capul mare,fapt ce atragea ironia pruncilor din jur.De mic,a vadit o curiozitate extraordinara.In loc sa se joace,mergea in port,observa munca meseriasilor si navigatorilor si incerca s-o imite.
  In anul 1854,familia Edison s-a mutat in Port Huron,statul Michigan,sa traiasca din pomicultura si legumicultura.Micul Tom a invatat devreme alfabetul iar la varsta de sapte ani citea deja lucrari de fizica,mecanica,stiinte naturale si chimie,din biblioteca orasului.Din aceasta cauza,a fost considerat un copil ciudat sau chiar smintit.El si-a amenajat un mic laborator in pivnita casei,in care facea experiente de fizica si chimie.Prima sa inventie,"suflatul" cu alfabetul Morse,cu care si-ai instruit colegii,a uimit un inspector scolar,dar i-a atras antipatia invatatoarei,domnisoara Howard,o fata batrana,habotnica.Urmatoarele inventii i-au atras chelfaneli din partea tatalui,deoarece au produs unele pagube.Astfel,a inventat un sistem de inchidere si deschidere a geamurilor cu parghii ,spargand un geam si si-a speriat sora,Tania,cu un sistem de trezire bazat pe scripeti care o smulgea din pat.
  La varsta de 12 ani,cand era in clasa a IV-a, Tom a produs mare panica in scoala,amestecand amoniac cu acid sulfuric intr-un vas de WC.Fumul rezultat a dat impresia de incendiu.Ca atare,invatatoarea l-a exmatriculat,trimitand tatalui sau urmatorul bilet,pe care inventatorul l-a pastrat toate viata:
  Catre Samuel Edison
  Loco
  Domnule,
  Baiatul dumitale Tom e prost,lenes,rau si obraznic.Daca l-as tine mai departe in clasa,ar insemna sa stric bunul renume de care se bucura scoala mea.Ai face bine sa-l trimiti sa pasca porcii,deoarece cred ca n-are sa iasa nimic bun din el.
  Directoarea scolii primare din Port Huron
  ss Domnisoara Howard
  La primirea biletului,tatal i-a aplicat o bataie zdravana,deoarece credea in "profetia" invatatoarei.Inteleapta mama i-a aplicat insa in mod instinctiv a sugestie de programarea mentala pozitiva:Tom,sa nu iei in seama niciodata ce spun oamenii rai si invidiosi!Aceasta sugestie pozitiva l-a mobilizat pentru intrega viata.
  In continuare ,Tom a trebuit sa se descurce pe cont propriu.Destinul i-a intins prima mana printr-un eveniment neobisnuit:a salvat de la moarte copilul unui telegrafist feroviar iar tatal acestuia,recunoscator,l-a invatat telegrafia,meserie care avea sa-l propulseze catre culmile gloriei,mai tarziu.Deocamdata,la 13 ani,Tom facea comert ambulant cu fructe si tigari ,in intrenurile dintre Detroit si Port Huron,investind banii castigati in carti si experiente de fizica si chimie.
  La izbucnirea razboiului de secesiune,avea numai 14 ani,dar inteligenta si spiritul intreprinzator incepuse sa se manifeste in el.Tom a observat ca oamenii erau foarte interesati de stirile despre evolutia razboiului.Ca atare,si-ai investit economiile intr-un teasc de tiparit si o cutie de litere,le-a instalat in trenul in care facea comert si a scos,de unul singur,o foaie informativa intitulata Weekly Herald.Culegea stirile prin discutii cu combatantii intalniti in tren si din telegramele sosite in gari.Afacerea a avut succes si i-a adus multi bani.Ca atare,micul intreprinzator a inchiriat doua chioscuri in gara Port Huron,in care a angajat copii,sa vanda fructe,tigari si ziare.Castia bani frumosi si-si ajuta familia.
  In 1862,pasiunea sa pentru chimie i-a adus necazuri.Tom isi instalase si un mic laborator in tren,langa tipografie.Din naivitate,a produs o sticluta cu nitroglicerina cu care ar fi aruncat trenul in aer,daca n-ar fi intervenit un ofiter cunoscator.In timpul acestei vanzoleli,o sticluta cu fosfor s-a varsat,provocand un mic incendiu.Nelson,conductorul care ii permisese sa faca negot in tren,i-a tras o bataie zdravana si l-a aruncat din tren,cu tot calabalacul,in Port Huron.Tom a ramas surd intrega viata de urechea stanga,din cauza unei lovituri primite de la conductor.
  Tom nu s-a descurajat.In 1863,a scos revista Paull Pry,reusind sa capteze interesul publicului,mai ales prin caricaturi si parodii.Un cititor caricaturizat a pus capat acestei afaceri,aruncandu-l pe Tom in raul Sain Claire,in care era cat pe ce sa se inece.Dupa acest episod neplacut,Tom s-a intrebat daca nu cumva cei din jur aveau dreptate cand il considerau un copil rau.A decis sa se cuminteasca si s-a angajat,pe rand,la un telegraf,la un fierar,la un bacan.Toti il concendiau,considerandu-l smintit.
  La varsta de 16 ani,Tom a salvat viata mamei sale,improvizand un soare artificial din mai multe lampi si o oglinda,astfel ca medicul a putut opera si noaptea.In aceeasi zi,a salvat vietile calatorilor dintr-un tren ce mergea catre un pod daramat,transmitand informatia in Morse,care sora sa Tania care se afla in tren.Aceste interventii l-au facut erou pentru cateva zile si i-au asigurat angajarea ca telegrafist in gara Detroit.Acolo a inventat pendula care transmitea semnale electrice la anumite perioade de timp si a vandut inventia companiei angajatoare,cu 50 de dolari.La numai cateva zile dupa aceasta a fost concediat.
  Tom si-a incercat norocul la telegraful din orasul Adrian,insa a fost din nou somerizat,datorita lasitatii unui sef care a aruncat o greseala de-a sa in spatele lui.Atunci,la 18 ani,Tom a descoperit valoarea autosugestie pozitive.Si-a spus cu toate credinta:Nu te speria si nu te descuraja,Tom!Nu e nici prima,nici ultima data cand ai esec.Ispraveste cu gandurile negre,caci nu aduc nici un folos!Mergi mai departe,catre necunoscut!Credinta ca orice esec este o incercare pe calea catre succes i-a ramas infipta in creier intreaga viata.
  Eroul si-a continuat peregrinarile.A lucrat ca telegrafistla Fort Wayne,Indianapolis si Cincinati.In ultimul loc,a inventat aparatul telegrafic de transmis mai multe stiri deodata,insa patronii ziarului Scientific American i-au furat inventia.Scarbit de necinste,Tom a plecat catre Nashville ,apoi catre Memphis.Lucra ca telegrafist iar in timpul liber citea litaratura de anticipatie,in limbile franceza si spaniola.A fost puternic impresionat de lucrarile lui Jules Verne,de biografiile oamenilor celebri si de studiile lui Descartes si Humboldt.
  Pribegia a continuat catre Luisville,unde Tom s-a angajat ca telegrafist la American Telegraph.In acest post a studiat mecanica,astronomie,biologie,geologie si alte stiinte.Isi completa studiiile de care fusese privat prin exmatriculare.In timp ce facea experiente de chimie la locul de munca,a produs un mic incendiu,fapt ce a dus la concedierea sa.Disperat,Tom a plecat in Mexic cu gand sa se faca marinar,insa povestirile unui batran matelot l-au facut sa se razgandeasca.S-a intors in SUA,si-a vizitat parintii din fuga,apoi a plecat la Boston,unde s-a angajat telegrafist la Western Union.Avea 21 de ani si numai experiente de viata neplacute,marcate de saracie.
  In Boston,Tom s-a apucat de studiat un domeniu la moda,electricitatea,dupa lucrari de Ampere si Faraday.A tinut si prima sa conferinta publica despre electricitate, la un liceu de fete,ocazie cu care a fost felicitat calduros,in pofida faptului ca era imbracat prost.Sub aceasta impresie,Tom a plecat la New York,cu gand sa devina bogat si faimos prin inventiile sale.A calcat insa cu stangul in noul oras.Dormea intr-o magazie si manca din mila unui amic,deoarece nu gasea nimic de lucru.SUA era in plina recesiune dupa razboi si milioane de americani vagabondau de colo,colo.Rechinii se imbogateau din specularea aurului iar compania de telegrafie Golden Reporting centraliza informatii despre pretul aurului.Intr-o zi,o intamplare norocoasa l-a scos pe Tom din mlastina deznadejdii:aparatele telegrafice ale companiei s-au blocat si nici macar inginerul care le facuse nu stia sa le repare,fapt ce producea mari pagube.De disperare,ei au acceptat ca un necunoscut zdrentaros sa incerce "imposibila reparatie".Tom a gasit rapid defectul,l-a remediat si a fost angajat cu un salariu de vis pentru acea vreme-1550 de dolari pe luna,ca supraveghetor.
  In timp ce supraveghea aparatele care afisau cursul aurului,Tom a constatat ca inteligenta,cultura si munca sa erau exploatate de smecheri care se imbogateau.Atunci a luat marea decizie a vietii sale-sa munceasca pentru el insusi,ca liber intreprinzator.Avea numai 22 de ani,insa o cultura tehnica ridicata,obtinuta prin studiu individual si multe vise de inventii.S-a asociat cu un amic,Franklin Pope si a fondat prima sa firma de reparat aparate telegrafice si electrice-Pope,Edison et.comp.A studiat piata si a descoperit ca bancherii depindeau vital de un mic aparat[ticker]care afisa preturile la bursa.A perfectionat aparatul si l-a oferit generalului Marshall Lefferts,patronul firmei Gold et Stock Telegraph Company.Visa ca va primi cam 3-5000 de dolari,insa ingerul veghetor l-a inspirat sa-l lase pe cumparator sa ofere pretul.Generalul Lefferts i-a scris un cec de 40.000 de dolari,suma care l-a emotionat teribil pe tanarul inventator.Nici nu stia cum se incaseaza un cec,cum se deschide un cont bancar...
  Drumul catre glorie si bogatie isi deschisese larg portile in fata tanarului Edison.Si-a construit un atelier in Newark,a angajat cateva zeci de lucratori si au perfectionat aparatul telegrafic al englezului George Little,castigand din nou sume importante.Inventiile l-au acaparat atat de tare,incat a uitat sa se prezinte pana si la ceremonia de casatorie cu Mary Stilwell,fiind adus in ultima clipa,direct din laborator,de cumnatul sau.Avea 24 de ani si-si gasise drumul destinului de succes.Muncea cu pasiune,ca un posedat,dormea putin,insa avea o sanatate de fier.
  In 1873,faima lui T.A.Edison a depasit granitele SUA.El a fost invitat in Anglia,sa demonstreze performantele aparatului Little perfectionat.Ziarele englezesti au scris despre el multe zile.Acest succes l-a mobilizat la noi inventii.In urmatorii trei ani,a prezentat 45 de brevete dinovatie si a castigat atat de multi bani,incat nu le mai stia numarul.Banii nu-l mai preocupau.El intrase atat de profund in lumea imaginatiei pragmatice,incat parea un lunatec.A perfectionat masina de scris Shoels si a vandut patentul firmei Remington.A inventat mimeograful cu penita electrica,aparat de reprodus si multiplicat ce a precedat sapirograful.Pana si hartia parafinata pentru ambalarea dulciurilor,inventata in gluma,i-a adus o multime de bani.
  Atelierul lui din Newark devenise prea mic pentru inventiile sale.In 1855,Tom si-a mutat atelierul in satul Menlo Park,la 25 de kilometri de New York,loc in care a produs cele mai geniale inventii,incat a fost poreclit vrajitorul din Menlo Park.Acolo,a perfectionat telefonul inventat de Graham Bell si a inventat mai multe tipuri de telefoane[electric,chimic,magnetic,cu mercur,cu apa,cu pila].Acolo a inventat fonograful,revolutionand domeniul inregistrarii si redarii sunetelor.La anuntarea acestei inventii,chiar si ingineri angajati ai sai l-au considerat nebun.A urmat insa demonstratia practica si unul dintre muncitori a cazut in genunchi,strigand:Dumnezeu a coborat pe Pamant.Edison l-a ridicat,replicand modest:Dumnezeu are multe probleme de rezolvat in Cer.Aici,pe Pamant,noi,oamenii,trebuie sa ne rezolvam problemele.Aceasta este legea vietii fiecarui om de succes-sa-si rezolve singur problemele.Inventia sa a fost primita cu spaima,suspiciune ,dar si cu entuziasm.Vanzatorii de fonografe din Rusia au fost aruncati in temnita,sub acuzatia de uneltiri diavolesti.Inventatorul a fost declarat diavol de unii si Dumnezeu de altii..."Sfanta" prostie religioasa...
  Inventiile lui Tom nu mai conteneau.A perfectionat microfonul pentru radiofonie si l-a vandut companiei englezesti Bell cu 750.000 de dolari,o suma imensa pentru acea vreme.A inventat metofonul si tasimetrul folosit la semnalarea incendiilor.Recompensele morale si materiale curgeau de pretutideni.Presedintele Hayes l-a invitat la Casa Alba,a urmarit o demonstratie cu fonograful si l-a intrebat ce studii facuse.Tom a scos din portmoneu biletul scris de fosta sa invatatoare.Era doar un autodidact genial si deosebit de harnic.
  Edison a studiat lucrarile unor fizicieni care sondasera posibilitatile iluminatului electric[Volta,Petrov,Davy,Grovy etc] si a inventat o masina pneumatica pentru scos aerul din perele de sticla.Dupa aceasta,a inceput sa caute un filament care sa reziste la trecerea curentului electric.Cei mai mari oameni de stiinta ai vremii il sugestionau negativ,prezicand ca nimic nu va inlocui iluminatul cu gaz.Edison si colaboratorii sai au facut circa 2.000 de incercari,cu diferite filamente.La orice esec,Edison replica linistit:Orice esec este o incercare nereusita pe drumul catre succes.Sa incercam altceva.In fine,in ziua de 21 octombrie 1875,au incercat un filament de bumbac amestecat cu carbon.Timp de 48 de ore,cat becul a luminat,nimeni n-a dormit.Am invins! a soptit Edison si a cazut intr-un somn adanc.In urmatoarele luni,Menlo Park a devenit un sat luminat feeric.Locuitorii din New York au navalit peste el,sa le ofere si lor lumina,iar Edison a acceptat.Cei mai mari bogatasi ai Lumii cumparau patentul si averea lui Edison a devenit enorma.El era insa interesat in continuare de inventii.
  La data de 13 mai 1882,in timp ce admira un nou cartier luminat din New York,Edison a fost contactat de o batranica care nu-l cunostea si care se intreba de ce "vrajitorul" nu inventa ceva in locul obositorului tramvai cu cai.Iluminat brusc,inventatorul a scos o bancnota de 100 de dolari si i-a dat-o batranei,spunandu-i ca ideile se platesc.In urmatoarele luni,a lucrat cot la cot cu muncitorii,construind prima linie de tramvai dintre Menlo Park si New York.La inaugurare,a chemat batrana,a plimbat-o cu tramvaiul si i-a daruit o casa cu livada,ca plata pentru ideea ei.La scurt timp dupa aceasta,Edison a extins inventia la trenuri,construind prima locomotiva electrica si prima linie de cale ferata electrificata.La noi in tara,inventia sa a fost aplicata abia dupa 80 de ani,cand am inceput sa electrificam transportul feroviar.Averea lui Edison a devenit uriasa,incat nici nu-i cunostea dimensiunile reale.El,care dormise intr-o magazie si mancase ca vai de lume,din mila altora....
  In 1884,Edison a fost lovit in suflet:si-a pierdut iubitoarea sotie.Si-a mutat fabricile in West Orange si s-a adancit in munca.Pentru inventarea cinetografului,precursorul aparatului de proiectie,a fost banuit de "opere diavolesti".Edison i-a adaptat si fonograful,obtinand imagini in miscare ,insotite de sunete.Ulterior,in 1895,fratii Lumierre din Franta i-au perfectionat inventia,obtinand aparatul de proiectie.Edison este parintele tuburilor electronice folosite pana relativ recent.El a inventat lampa cu electrod suplimentar,dar n-a reusit sa inteleaga ce se intampla in ea.A pus bazele telegrafiei fara fir,dar a refuzat sa-si vanda inventia unor speculanti,ci a daruit-o spre perfectionare fizicianului italian Guglielmo Merconi,in care simtise scanteia geniului.
  Industria americana avea nevoie de fier.Edison a fost pe faza si a inventat separatorul de fier din minereu,pe baza de magneti.A muncit cu echipa sa cativa ani, pana ce a produs primul acumulator alcalin.In timpul primului razboi mondial,au aparut necesitati sporite de cauciuc.Germanii au inventat cauciucul sintetic,insa Edison a studiat circa 14.ooo de plante ,pana ce a descoperit o noua sursa naturala de cauciuc-golderod.Si-a inconjurat resedinta cu plantatii de golderod si a continuat studiile,desi avea 84 de ani si muncise pe branci inca de la 12 ani.

  In noaptea de 18 octombrie 1931,eroul nostru a coborat in birou ,sa-si noteze o noua idee de inventie.A scris cateva note,apoi a pus capul pe bratul drept,sa se odihneasca putin.Asa a trecut frontiera intr-o lume mai buna decat aceea pe care o uimise cu inventiile sale.Isi indeplinise misiunea de sol divin,civilizator al Umanitatii salbatice..."

   Preluat dintr-o postare de pe forumul "Fratia creatorilor", articol scris de scriitorul Pavel Corut...